Psihologu.ro

891 raspunsuri pana acum ↓

• 890 Adrian` // Jan 14, 2012 at 8:55 pm

  Buna.am 21 de ani si de cateva luni sufar de depresie.Ma puteti ajuta cumva?Multumesc frumos

• 889 carmen dinu // Jan 11, 2012 at 11:10 pm

  pentru anonim ,

  Pentru ca brusc unii oamenii nu mai vor o relatie , sa inceapa o relatie nu inseamna ca problema e la tine . Oamenii pot fii nehotarati si e timp sa intalnesti si alte fete .

• 888 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:44 pm

  larisa, o relatie e ca un sistem, daca schimbi ceva intr-o parte a sistemului se schimba intreg sistemul. El devine asa in relatie cu tine pentru ca tu accepti ca el sa se poarte in acest fel, crezand poate inconstient ca are dreptate sau gasindu-i mereu circumstante. Atunci cand si tu vei lua atutudine cerand o schimbare, lucrurile vor decurge altfel.

• 887 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:41 pm

  anonim, poate ca nu cauti unde trebuie sau poate ca pur si simplu nu e inca timpul tau. Nu dispera, exista cineva pentru toata lumea.

• 886 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:40 pm

  tina, la varsta ta, este normal sa iti doresti sa iei propriile decizii. Nu cred ca e nimic rau in a dori sa fii independenta. Parintii te-au crescut, ti-au dat valori si educatie si pe baza acestora, tu poti merge mai departe si poti fi un om vertical. Nu cred ca gresesti. Parintii se tem uneori sa isi lase copiii sa isi ia zborul, se tem pentru siguranta lor.

• 885 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:37 pm

  livia, orice relatie are momente bune si momente mai putin bune. Acolo unde exista doi oameni exista doua istorii, doua nevoi, doua dorinte, doua asteptari. Uneori acestea nu merg in aceeasi directie. O relatie functionala este insa o relatie in care gasim echilibrul dintre noi si celalalt, dintre ce cerem si ce oferim, dintre compromis si verticalitate.

• 884 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:35 pm

  eliza, cand se repeta de mai multe ori acelasi scenariu, inseamna ca undeva acolo in inconstientul tau exista ceva care te impinge mereu spre repetarea acelorasi fapte. Nu inseamna neaparat ca tu gresesti ci ca poate alegi mereu acelasi tipar de barbat. Poate incerci inconstient sa repari ceva din trecut, poate repeti ceva pentru a intelege, poate repeti ceva pentru ca nu reusesti altfel. Cred ca o psihoterapia te-ar ajuta sa descoperi ce se intampla cu tine si cum sa iesi din acest blocaj, din acest scenariu care se repeta mereu.

• 883 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:29 pm

  somebody, visul este “calea regala spre inconstient”. Orice vis este legat de ce traiesti tu acum, de trecutul tau si de inconstientul tau care iti transmite ceva.

• 882 Catalina Hetel // Jan 11, 2012 at 6:28 pm

  marius bogdan, intotdeauna dupa o pierdere, dupa o despartire, apare obsedant intrebarea “de ce”, ce s-a intamplat, ce ai gresit. Acum esti in perioada in care nu reusesti decat sa regreti clipele frumoase si nu vezi realitatea. Cu siguranta ca au fost mesaje prin care ea iti sugera ca ceva nu functioneaza. Uneori ce credem noi ca e bine nu e bine si pentru celalalt. Tu poti crea cea mai frumoasa relatie din lume, dar daca ea nu isi doreste asta….Este o eroare sa te privesti doar pe tine intr-o lumina negativa, sa crezi ca nu vei mai avea o astfel de relatie. Lucrurile au mers bine pana intr-un punct, apoi s-au oprit. Nu merita sa cauti vinovati sau sa te gasesti doar pe tine vinovat. Merita sa cunosti acum cat mai multi oameni care te oglindesc pozitiv.

• 881 Larisa // Jan 10, 2012 at 2:11 pm

  Am si eu o problema grava cu iubitul meu, cel cu care visez sa ne casatorim sa ne facem o casa a noastra. Are un caracter dificil. Nici eu nu sunt perfecta , dar el e sub orice critica si partea nasoala e ca mi-am dat seama prea tarziu de asta. Sa ma despart de el imi e al naibi de greu. Cu ce greseste el e ca e prea repezit, trage concluzi pripite si are obiceiul sa te repeada, sa te jigneasca. Vrea ca tot ce fac sa fac numai cum imi spune el ca daca nu se supara si imi face ditamai scandalul. In vocabularul lui sunt doua cuvinte insuportabile pe care le foloseste mereu fara sa se gandeasca daca are dreptate, proasta si nesimtita. Si daca incerci sa-i explici ca nu are intodeauna dreptate el tot ca el vrea sa fie si cauta nod in papura de multe ori special ca sa se certe sau cel putin asa imi lasa impresia. Eu nu le am cu gatitul si el stie asta de la inceput. Atunci spunea ca nu e nimic ca stie el si ca o sa invat in timp. Acum insa daca nu ii place cum arata imi spune ca nu mananca si ca ar trebui sa intreb pe cumnata lui ca lui doar mancarea ei ii place. Daca gatim impreuna si nu fac um imi spune el ma repede ca nu sunt buna de nimic si altele. E destul de dificil sa ma inteleg cu el. Am inteles de la ai lui ca nu era asa inainte, as vrea sa devina cum era , dar nu stiu ce metoda sa aplic, ca sa il aduc pe drumul cel bun. Stiu ca se poate sa fie si altfel caci daca mergem la ai mei, nu comenteaza asa cum face cand suntem cu prieteni lui sau cu familia lui. Nu stiu ce sa fac

• 880 anonim // Jan 9, 2012 at 9:04 pm

  Buna seara! Am 17 ani si de ceva timp n-am mai avut o prietena mai exact de 1 an jumate. In tot acest timp am tot incercat sa gasesc, nelasand lucrurile la voia lor, dar fara succes. Majoritatea fetelor par sa fie interesante la inceput dar subit nu mai par dornice. Am tot zis ca poate nu era persoana potrivita dar am inceput sa cred ca problema este la mine. Ce pot face?

• 879 Tina // Jan 3, 2012 at 7:02 pm

  Buna.Am 21 de ani si va cer un sfat.In urma cu 4 ani m-am mutat din Bucuresti,a fost foarte aiurea la inceput pentru ca ai mei sunt despartiti mama s-a recasatorit si tatal meu locuieste departe in alt oras…Practic am fost singura ,m-am simtit singura de cele mai multe ori(cu mama nu m-am inteles niciodata bine,poate stiu ce spun cei care au aceeiasi problema ca mine,pur si simplu parintele nu e pe aceeiasi unda cu tine,si nici nu vrea sa iti inteleaga punctu de vedere,sau poate nu stiu eu sa explic sa vorbesc ,cine stie…(m-am gandit si la asta))Doar ca de la un timp ma deranjeaza faptul ca trebuie sa ii dau raportu oriunde ma duc ,cand vin,cu cine,sunt,ce fac,de unde am aia,cand mi-am cumparat-o.Daca ies in oras imi zice ca ma distrez pe banii ei si tot asa.Am avut si de munca si nu mai ma lasat sa lucrez pe motivul ca ma poate intretine ea.De cateva ori chiar ne-am si certat ca nu ma lasa sa fiu independenta,sa fac ce cred eu ca este bine,Mi-a reprosat ca ii pare rau ca m-a nascut,ca isi dorea un baiat nu o fata,si ca in timp ce era gravida cu mine si-a dorit sa ma avorteze, ca seman cu tatl meu mai mult (nu stiu cum sa explic asta dar odata spuse aceste cuvinte numai am nici un pic de respect pentru ea )Mai am 2 surori,una din ele ma intelege si ma sprijina si ma sfatuieste sa fac cum cred eu ca este bine,cealalta ii spune toate barfele care le aude mamei si nu facem altceva decat sa ne certam incontinuu.M-am saturat sincer,vreau sa ma mut sa fiu singura sa-mi gasesc ceva de munca si sa nu ma mai cert cu nimeni si sa numai dat explicatii la nimeni,dar imi este teama ca iar o sa se iveasca un candal in sensu ca de unde fac rost de bani si tot asa…Ai mei au o situatie buna financiara,si ma doare cand vad alti tineri care stau si singuri si muncesc si sunt ajutati si de parinti…Nu stiu ce sa fac,sa plec sa ma mut sa fiu pe picioarele mele?Sau… nu stiu alta varianta multumec

• 878 Livia // Dec 30, 2011 at 1:05 pm

  As dori si eu un sfat….sunt cu iubitul meu de un an jumate…avem momente cand ne intelegem foarte bine…dar si momente de declin total cand ne certam non-stop..nu stiu ce se intampla am momente cand sunt foarte incantat de relatie si momente cand devind agitat,nervoasa si ma cert cu el….as dori daca se poate un raspuns…multumesc

• 877 eliza // Dec 30, 2011 at 12:37 am

  Ma numesc Eliza, am 36 de ani, nu am fost niciodata casatorita si cred ca sunt exemplul perfect pentru “mereu domnisoara de onoare, niciodata mireasa”. Nu am avut multe relatii pentru ca toate au fost de lunga durata. Cea mai longeviva relatie a fost de 8 ani. A inceput cand eu aveam 22 de ani, s-a finalizat cand aveam 30 de ani. El era cu 3 ani mai mare decat mine. Planuisem sa ne casatorim, aveam multe visuri comune si ne iubeam foarte mult. Chiar daca familia mea nu-l agrea, m-am luptat cu toti luandu-i apararea, pentru prima data in viata mea m-am certat cu tatal meu pentru el si, cel mai grav, la scurta vreme tatal meu a murit. Este o povara pe care o voi purta cu mine, probabil, toata viata pentru ca am constatat ca, din pacate, tatal meu avusese dreptate in privinta lui iar eu nu l-am crezut, ba chiar m-am certat cu el pentru prima data in 20 si ceva de ani. Evident, nu am apucat sa-i mai cer iertare si sa-i spun ca avusese dreptate… Ma rog, este adevarat ca lucrurile degenerasera foarte mult intre mine si logodnicul meu, era o raceala de gheata la el dar, culmea, ori de cate ori intrebam daca vrea sa ne despartim, infirma. Ei bine, cine a spus ca acolo unde este multa dragoste este si multa durere, nu a gresit cu nimic. Pe cat a fost dragostea de mare, pe atat a fost durerea de mare atunci cand am constatat ca ma insela ( si nu era la prima “abatere”), ba chiar se casatorise, pe ascuns, cu o fata in timp ce, oficial, noi eram logoditi. Am suferit foarte mult, mai ales ca lovitura venea imediat dupa decesul tatalui meu dar mi-am continuat drumul. A urmat o noua relatie, finalizata si aceea prost dupa vreo 2 ani, atunci cand, suspecta fiind de o sarcina extrauterina, m-am trezit singura sa infrunt aceasta situatie. Mi-a fost alaturi un coleg de serviciu. El a fost cel care a mers cu mine la spital, care m-a asteptat pana la miez de noapte sa ies din cabinetele medicilor, care mi-a fost alaturi. Prietenul meu era in Germania, nu raspundea la telefon si, cand i-am trimis mesaj despre sitatia in care ma aflam, mi-a raspuns abia a doua zi, in jurul pranzului, prin cateva cuvinte lipsite de orice noima. Norocul meu ca fusese doar o alarma falsa. El nu a mai apucat sa afle acest lucru. Am decis ca este cazul sa pun punct acestei relatii. De fapt, cred ca amanoi am luat simultan aceasta decizie pentru ca, din acea zi, am incetat sa mai discutam (nici prin e-mail, nici la telefon, nici face to face). Inevitabilul s-a produs iar colegul care mi-a fost alaturi in acele momente dificile mi-a declarat ca ma iubeste de multa vreme si ca se simte ca un adolescent indragostit. Eu nu il iubeam, ma simteam impietrita sufleteste si, mai presus de orice, ma simteam vinovata pentru sentimentele lui pentru ca el era angrenat intr-o relatie cu o fata, ghiciti de cata vreme? Ei bine… da, de fix 8 ani. Ne intelegeam foarte bine ca prieteni si colegi dar nu ma vedeam impreuna cu el. Am insistat mult sa se gandesca mai bine la relatia pe care o are, cu atat mai mult cu cat planificasera sa se casatoreasca, chiar achitasera avansul la un restaurant. Era un fel de deja vu pentru mine. Probabil el s-a simtit amenintat de casatorie si a dat bir cu fugitii. Imi repeta mereu ca relatia lor s-a incheiat de multa vreme dar ca fata refuza sa accepte acest lucru, ca inclusiv casatoria fusese fortata de catre ea si ca el nu voia sub nici o forma sa-si petreaca restul vietii alaturi de ea. Ma simteam vinovata pentru ca apurasem in viata lor si ca eram pe cale sa destram un cuplu fara sa fi intentionat vreodata acest lucru. Ma simteam vinovata fata de prietena lui pentru ca ma vedeam pe mine, in urma cu ceva timp, in ipostaza logodnicei inselate. Pana la urma, inevitabilul s-a produs. Ei s-au despartit iar noi am devenit un cuplu. Din acel moment insa comunicarea extraodinara care exista intre noi, s-a oprit definitiv. Eu sunt o fire extrem de comunicativa. El este exact opusul meu. Suntem doua firi diferite: eu foarte energica, vulcanica uneori, vesela si comunicativa, el - foarte linistit, calm, introvertit, nu-i place sa vorbeasca despre el sau despre ceea ce simte. Evident – m-a afectat stoparea completa si brusca a comunicarii noastre iar cand l-am intrebat ce se intampla, mi-a spus ca situatia s-a schimbat si ca acum nu mai sunt prietena ci iubita lui iar anumite lucruri nu le poate discuta cu iubita lui. Realatia a avansat, suntem impreuna de vreo 5 ani dar simt ca nu avem nici o finalitate. Refuza cu hotarare orice idee legata de casatorie, nu vrea nici macar sa ne mutam impreuna – chiar daca atunci cand ma curta asiduu imi spunea ca si a doua zi ar fi hotarat sa mergem la starea civila. Stiu ce veti spune: toti barbatii spun acelasi lucru pana isi vad tinta atinsa doar ca el este putin diferit, este foarte parolist si de o corectitudine enervanta. Nu si in acest caz insa. Viata noastra intima este o ciudatenie totala. Facem sex de vreo 10 ori pe an cred (si asta noroc ca avem si un concediu pe an). Ori de cate ori discut cu el despre aceasta problema, face exact ce stie cel mai bine: tace. Nu pot spune ca nu ma iubeste. Simt si vad prin ceea ce face ca ma iubeste dar… totul se opreste intr-un punct. Ma intreb unde gresesc. Este clar ca undeva sau candva fac ceva gresit. Nu stiu ce, dar faptul ca nici un barbat nu ma doreste alaturi de el ma face sa ma gandesc serios la ceea ce, probabil, imi lipseste. Imi doresc enorm o familie si un copil. Ceasul biologic suna disperat. Sunt un om echilibrat si stapan pe viata proprie dar imi lipseste exact ceea ce-mi doresc cel mai mult: sotul si copilul. Nu sunt urata dar nici top model. Observ cum barbatii din jurul meu cu care comunic in interes strict profesional se simt deseori atrasi de mine. Dar, probabil, doar pentru o scurta aventura si atat. Nu am dat niciodata curs vreunei invitatii de acest gen pentru ca este mai mult decat evidenta dorinta lor. Dar ma intreb mereu: unde gresesc de nu sunt capabila sa starnesc interesul si dragostea cuiva care sa-si doreasca sa-mi fie alaturi mereu? Ce ar trebui sa fac? Probabil ma voi desparti si de acest barbat (am uitat sa va spun ca avem aceeasi varsta) dar am impresia ca povestea se repeta la nesfarsit. Va aparea, probabil, un altul, voi investi din nou sentimente, suflet, timp si voi ajunge iar in acelasi punct. De ce? Unde gresesc? Ce ar trebui sa fac si nu fac? Ce imi lipseste oare?

• 876 Somebody // Dec 24, 2011 at 12:30 am

  De ce mereu visez cosmaruri in care cineva noaptea fuge dupa mine, iar eu incerc sa scap?

• 875 marius-bogdan // Dec 23, 2011 at 11:39 pm

  buna ziua,
  ma numesc Marius, am 26 de ani, si in urma cu 2 saptamani am fost parasit de fata pe care o iubesc. ea este o persoana foarte egoista(a recunoscut songura asta), si incapatanata…toata lumea ii zice. ea crede ca tot timpul are dreptate si ca nu greseste niciodata, daca ii spune cineva, se cearta cu persoana respectiva. eu stiam acest lucru dar pt ca o iubesc am fost dispus sa trec peste asta. eu in relatia cu ea, nu am jignito, nu am ridicat mana la ea, in unele momente am ridicat vocea(dar doar atunci cand eram sigur ca e vinovata si ea zicea “si ce daca am gresit, asa sunt eu’) totul a fost frumos cat timp am avut timp sa stam numai impreuna…in urma cu 3 luni am inceput sa lucram in ture(fiind elevi la POLITIE) si pt ca nu prea aveam ture comune, erau unele zile in care ne intalneam 10 min, altele cateva ore sau poate doar o noapte, si au cand eram am vrut eu sa iesim zicea ca nu se simte bine, cand zicea ea sa iesim eu la fel… adica a intervenit monotonia, eu am inteles-o, dar ea nu. si cu 3 saptamani inainte sa ma lase ii spunea unei fete(cea mai buna prietena a ei) cat de fericita e cu mine, ca are exact tot ce isi dorea de la viata si de la o relatie…(ea inainte avand o relatie cu batai si scandaluri, urmariri prin oras) si dupa 3 saptamani imi zicea ca s-a plictisit de relatie ca nu mai e multumita si vrea sa isi traiasca viata. inainte sa avem o relatie am fost prieteni buni si stiam tot ce face si ce o duce capul…eu faceam acelasi lucru inainte, dar pt ca pe ea o iubesc m-am schimbat si am facut aceleasi greseli care le-au facut fostele mele prietene cu mine, ma multumeam sa fac totul cu ea, si altceva nu ma mai interesa, sunt o persoana care se distreaza care fac surprize, dar pt ca in cele 3 luni in care am lucrat in ture a fost nasol, nu a mai fost ca inainte cand ieseam zilnic si petreceam tot timpul impreuna. in astea trei luni am devenit prieteni, ne cam indepartasem. dar pt ca urma vacanta am planuit sa fac ceva sa imi rascumpar greselile, nu mi-a mai dat ocazia, a luat decizia sa ma lase pt ca vrea sa se distreze…pe tot parcursul relatiei eu am trecut cu vederea egoismul ei si incapatanarea(a recunosct ca e egoista dar nu se poate abtine). as dori sa stiu, de ce dupa ce zici ca ai tot ce vrei de la mine(nu mie, acelei prietene) spui ca te-ai saturat si vrei sa iti traiesti viata? si nu imi da o sansa, pt ca nu i-am gresit, si acelui individ, care a batut-o, i-a dat atatea, si de ce dupa el a plans 3 ani de zile si pe mine m-a uitat brusc? eu am lasat-o sa iasa in oras cu prietenele cu colegi(daca eu nu am putu).doar o singura data i-am zis ca nu a fost frumos ce a facut pt ca iesise in oras, nu mi-a raspuns, mi-a zis ca a dansat cu unu si ca sa distrat ca niciodata. eu am refuzat de multe ori sa mergem in club pt ca nu stiu sa dansez(deloc). nu inteleg daca am gresit eu asa grav. si acum nu pot sa mai ies cu fostii colegi in oras(colegi comuni) ca nu vrea ea. le interzice sa nu ma cheme, si a zis ca atata timp cat e ea cu ei eu nu am ce sa caut. mentionez ca nu i-am facut crize de gelozie niciodata, nu i-am facut crize dupa ce m-a lasat. eu zic ca pana asta vara cat a fost totul frumos m-a iubit, nu ne-am certat niciodata, si totul era perfect. eu gasisem in ea tot ce n-au avut celelate prietene ale mele, adica era frumoasa(la fata, fizic era ok) si sexul era de vis. era finuta, eleganta, feminina, dar daca ieseam in oras, comanda o bere la halba, ceea ce pt mine era perfect. eu sunt(din ce imi zic fostele prietene, amici, prietenele din grupul meu de prieteni) un baiat cu care orice fata ar sta, ar vrea sa aibe o relatie, am observat ca pot sa fac o fata sa intoarca capul dupa mine pe strada…si ca ma port prea frumos cu fetele, dar totusi sunt coplexat in privinta fetelor si acum cred ca nu o sa se mai uite nimeni la mine si ca nu o sa mai gasesc o fata asa frumoasa. si nu pot sa o urasc pt ca se comporta urat cu mine, ma gandesc numai la momentele frumoase

• 874 carmen dinu // Dec 21, 2011 at 8:12 pm

  pentru luminita ,

  Toate variantele sunt posibile numai cu acordul tau si fiecare alegere de acum are lucruri mai placute sau mai neplacute de acceptat , in functie de ce anume iti doresti cu adevarat . Pentru ca numai tu stii ce poti accepta si ce nu .

• 873 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:16 pm

  dandys, cand iubesti pe cineva, ii accepti si defectele si lucrurile pe care le face desi tu nu le-ai face, ii accepti si trecutul si dorintele si nevoile. Ea este cea care e azi. Poate se va schimba intr-o zi, dar atunci va fi alta, nu cea de azi. E normal sa simti uneori gelozie, dar iubita ta nu este posesiunea ta, ci este un om care iti este alaturi, nu care iti apartine.

• 872 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:13 pm

  luminita, tu alaturi de care dintre ei te vezi? Alaturi de care dintre ei vrei sa iti construiesti un viitor si sa iti cresti copiii? Care dintre cei doi te face sa te simti mai bine, iubita, valorizata…

• 871 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:10 pm

  clau, cred ca sunteti prea multi in aceasta relatie, veri, parinti, rude…si toti conteaza/ Incearca sa petreceti un timp doar voi doi, sa vorbiti fara sa va certati despre ce va doare, sa renuntati la a trai pentru a va reprosa. Cu siguranta s-au adunat lucruri nespuse si multe temeri unul fata de celalalt.

• 870 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:07 pm

  isabela, de multe ori, al treilea in relatie reuseste sa sudeze cuplul. Alaturi de celalalt barbat ai redescoperit senzualitatea si cum e sa fii iubita. Poti valorifica tot ce ai descoperit alaturi de partenerul tau si sa faci relatia voastra mai buna.

• 869 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:05 pm

  robertha, mai e ceva intre voi? Mai aveti o relatie? Te simti bine in preajma lui? Te simti implinita? Fiica ta va avea un sot asa cum va vedea la tine, nu va crede nici ea ca merita sa fie iubita si apreciata. Tu ce crezi? Ce fel de cuplu vrei ca ea sa vada?

• 868 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 5:02 pm

  salline, daca tu il iubesti si il vrei in viata ta, e un motiv serios pentru care l-ai indepartat? Acum daca simti ca il vrei inapoi, e un motiv serios pentru care nu ii spui asta? Ce astepti sa se intample?

• 867 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 4:58 pm

  angelica, ce inseamna un loc de munca nepotrivit vietii de cuplu? Exista multe femei care au si o cariera si o familie si care le imbina extrem de bine pe amandoua. Daca tu esti genul de femie care se simte implinita si prin munca sa, atunci ai nevoie de o persoana alaturi care sa te accepte asa cum esti, fara sa iti ceara sa te schimbi sau sa renunti la visul tau.

• 866 Catalina Hetel // Dec 21, 2011 at 4:53 pm

  radu andreea, cred ca te-ai obisnuit sa vezi mereu partea goala a paharului, sa vezi mai degraba ce nu merge. E adevarat ca poate sa iti fie greu sa amani mereu momentul in care veti fi cu adevarat un cuplu si ca pare ca lucrurile nu sunt in controlul tau, dar noi putem mereu sa facem ceva ca lucrurile sa se intample si cum vrem noi, sa nu fim mereu in voia sortii. Pare ca tu joci rolul victimei si ca nu iti controlezi propria realitate.

• 865 dandys // Dec 20, 2011 at 6:50 pm

  Buna ziua .Vreu inca sa specific de la inceput ca sunt in cautarea unei a doua opini privind problema cu care ma confrunt,in decursu acsstui an am facut cunostinta cu o persoana (sex feminin) care datorita job pe care il practica intra in conflict cu valorile morale pe care le am desi pt aceasta persoana am un sentiment de simpatie si in acelasi timp de conpasiune care intara in anumite momente in conflict specific ca job pe care il face se rezuma la video chat ceea ce duce la acest conflict desi inteleg situatia iei financiara dezastroasa in care se afla nu pot sa ma abtin de la momentele de posesivitate pe care le manifest in anumite inpejurari si ce tactica as putea aplica in acest caz sau ce ar trebui sa schimb in tactica mea relatonala cu aceasta persoana ?asta tinand cont ca stiam inca de la inceput asupra job practicat si la momentu respectiv am crezut ca am taria morala si pshica a acceptari acestui fapt dartrecere timpului mia dovedit ca nu este asa si astazi duma 9 de cand suntem inpreuna simt nevoia sa schimb si sa numaiaccept asta in defavoarea dorintelor denseii care au fost mai mult sau mai putin afirmate in dorinta de a continua aceast job.multumesc anticipat pt raspunsu acordat

• 864 luminita // Dec 14, 2011 at 3:17 am

  numele meu este Luminita cred ca am nevoie de ajutor ,nu stiu cum sa ies dintr o situatie care dureaza deja de 3 ani .Am fost casatorita cu un om bun dar care avea un copil dintr -o casatorie anterioara iar toata atentia lui era indreptata catre copilul lui .Din lipsa de afectiune am cedat in fata celui care a avut sa apara in viata mea simtindu -l cum chiar ma iubea ,numai ca aceasta persoana din pacate, am aflat ca a facut puscarie si totusi am incercat sa ne acordam o sansa iubirii noastrc sperand ca totul va fi bine numai ca se vad urmarile trecutului este violent ,isi iese usor din fire si este gelos pe relatia mea precedenta ,se simte inferior fata de mine .Eu cred ca il iubesc deoarece nu pot renunta la el si ma intreb oare poate fi si el un om cu care se poate intemeia o familie?poate oare cu ajutorul meu si a specialistilor sa se schimbe ma refer la iesirile lui necontrolate sau sa ma intorc la vechea iubire care inca ma m -ai asteapta sau sa merg mai departe singura in viata ,chiar nu stiu cum este mai bine sa fac ,am ajuns sa cred ca nu ma pot ajuta de data asta din aceast motiv va rog daca puteti ajutati -ma.Va multumesc.

• 863 luminita // Dec 14, 2011 at 2:52 am

  numele meu este Luminita cred ca am nevie de ajutor nu stiu cum sa ies dintr o situatie care deja are 3 ani .am fost casatorita cu un om bun dar care avea un copil dintr o casatorie anterioara iar toata atentia lui era indreptata catre copilul lui .DIN lipsa de afectiune am cedat in fata celui care a avut sa apara in viata mea simtindul cum chiar ma iubea numai ca aceasta persoana din pcate am aflat ca a facut puscarie si totusi am incercat sa merg cu el mai departe sperand ca totul va fi bine numai ca se vad urmarile trecutului este violent isi iese usor din fire si este gelos pe relatia mea precedenta se simte inferior fata de mine eu cred ca il iubesc deoarece nu ma pot rupe de el si ma intrb oare pote fi si el cu ajutor sa devina un om cum ar trebui sau sa ma intorc la vechea iubire care inca ma m ai asteapta sau sa raman singura chiar nu stiu cum este mai bine sa fac nu pot sa ies sigura din aceasta situatie va rog sa ma ajutati

• 862 clau // Dec 12, 2011 at 11:16 pm

  poate nu mam exprimat corect nu am spus exact problema mea si aceasta ar fi caci eu stau an germania cu sotu meu si cei doi copii minunati ai nostrii dar de cand am venit an germania soacra a venit sa ne ajute sa pot merge si eu la un servici si dupa aceasta a trecut un timp minunat dupa care a venit sora mea cu sotul ei si au stat o perioada la noi ancare nu neam anteles prea bie eu aveam certuri cu sotu dupa nu mult timp au plecat si a venit tatal meu cu mama mea ea avea de lucru an alt oras iar el aici si a ramas la noi din pacate nu a tinut mult bucuria caci din nou neam certat iar eu eram bagata la mijloc si dupa ce a plecat si el la adus pe varul lui si e foarte mult timp cu el se anteleg de minune dar pentru mine nu e bine caci nu mai am intimitatea mea ami doresc mai mult timp alaturi de sotu meu si cu copii de care la fel nu mai are asa timp si am ajuns la o discutie urata eu cu varul lui. si la fiecare cearta a anceput sotu sa anjure sa vb urat sa ma jigneasca si eu cat de nervoasa as fi fost nu am facut treaba asta. si mai spune de fiecare data cand ne certam ca era mai bine aninte sa fie cu mine la anceput nu afost asa dar acum simt ca nu mai pot anebunesc si nu stiu cum sa procedez nu ami dau seama unde am gresit eu. ami este teama ca nu am sa mai rezist si am sa ajung la despartire si am sa ´ma rog sa nu ma mai trezesc urmatoarea zi nu mai simt afectiune iubire decat ura dispret va rog datimi un sfat

• 861 clau // Dec 12, 2011 at 11:05 pm

  am si eu cateva probleme an casnicie si nu stiu cum sa le rezolv sau daca problema e la mine sau la el
  ami este greu nu mai ma simt iubita ma simt ca un ultim om pe acest pamant si simt ca sunt la capatul puterilor ami e putin teama de divort dar cu putin ajutor poate nu se va ajunge asa departe sotul meu sa schimbat enorm de mult si fata de mine si fata de copii alte lucruri nu al vad sa aibe ca de exemplu o alta femeie dar ceva e an neregula ce sa fac sa fiu eu cea de dinainte

• 860 isabela // Dec 12, 2011 at 7:16 pm

  Buna ! am si eu o poveste care ma framanta in fiecare zi…Deci , am o relatie frumoasa de 7 ani de zile, totul a fost foare frumos pana anul trecut,pana cand iubitul meu m-a dezamagit in anumite privinte,insa nu ne-am despartit ,am continuat relatia..insa eu am cunoscut o alta persoana,care la inceput a fost o joaca-o aventura,o prostie din partea mea, sa descopar ceva nou. Insa acea persoana la randul ei,avea o relati,dar stiu sigur ca ma placea,de foarte mult timp. Eu am vrut doar sa descopar ceva nou, si m-am simtit foarte bine in preajma lui-chiar daca avea o alta relatie , si eu la fel. Insa dupa un timp,nu am ma vorbit, a fost totul ok….imi revenisem…eram fericita cu iubitul meu…insa intamplarea a facut ca din nou sa ma intalnesc cu acea persoana si iarasi s-a infiripat ceva intre noi….iar de atunci nu il pot scoate din minte…ma gandesc tot timpul la el….nu stiu ce simte el acum, insa eu sunt foarte bulversata. Stiu ca el intreaba prietenii tot timpul de mn, si atunci cand ne intalnim…exista priviri senzuale intre noi. Nu stiu ce e in mintea mea….dar mi-as dori o relatie cu acesta persoana dar mi-e teama….nu vreau sa imi ranesc iubitul-deoarece tin la el….insa ma gandesc la cealalta persoana…Ce sa fac???

• 859 carmen dinu // Dec 10, 2011 at 1:42 pm

  pentru flavia ,

  Cand simti ca exagerezi , mai mult sau mai putin , incerca sa te pui in locul celuilalt si sa vezi cam ce simti atunci . Poate te ajuta sa ” scapi ” de indoiala care lasata asa poate macina si ratiunea si sufletul …

• 858 robertha // Dec 10, 2011 at 4:12 am

  oare chiar ma inseala sau doar am impresi? Sa ma mai lupt sa ne rekpatam increderea, sa incer sa reaprind flakra din inimi? Nu mai stiu c sa fac ajutati-ma!

• 857 robertha // Dec 10, 2011 at 4:04 am

  buna!eu am mai apelat la dvs cu alte prob dar nu am reusit sa ţin legatura asa k ma mai prezint o data:am 23ani d aproape 6ani locuiesc cu sotul (kre are 32)d 2ani si 4luni suntem ksatoriti si avem o fik d 1an si 9luni . Situatia mea sta astfel timp d 3ani noi am lucrat impreuna apoi eu am intrat in somaj la finele anului 2008 iar in vara 2009 si sotul in 2010el s-a angajat eu am dat nastere fetitei si km dupa un an s-a km incheiat relatia sot sotie(dormim separati,nu mai comunikm,el iasa mai des singur) cind defapt ar fi trebuit sa fie mai frumos, grav este faptul k d o luna banui k ma inseala cu o colega si asta m-a indemnat la verifikri telf,buzunare,etc dar nu gasesc nimic concret am gasit doar niste chei straine d kre nu vrea sa zik c este cu ele, niste mesaje km ciudate kre nu le prea inteleg si nu vrea sa le explice oricum nu recunoaste si imi arunk mie tot felul d motive si din kuza motivelor zice el k ar fi bine sa div. Problema mea este k ma jignit foarte rau p parcursul certurilor cea c nu ma asteptam din partea lui in fine dragostea,nici increderea nu mai este aceiasi sau schimbat unele lucruri dar nu vreau sa il pierd pt fik noastra(mama mea a crescut ba la mama ba la tata si fik mea nu vreau sa treak prin asta pt k vad k mama este ink afectata d asta) el zice totusi sa div

• 856 Salline // Dec 9, 2011 at 8:21 pm

  El, coleg de facultate cu pr mea(ea indragostita de el). Ne-am intalnit la balul facultatii lor, iar el a facut primul pas;desi la inceput l-am refuzat categoric, a fost peste puterile mele. Nu am simtit niciodata asemenea sentimente pentru o singura persoana.Am acceptat sa fim impreuna fara ca pr mea sa stie, dar m-am simtit vinovata si am inceput sa ma comport urat pentru a-l indeparta de mine.Am vorbit si mi-a zis sa ma gandesc la relatia noastra, mi-a spus ca desi m-am schimbat stie ca daca l-am facut o data sa simta acele lucruri pot sa il fac mereu…si cu toate astea i-am zis ca e liber.De atunci viata mea e o tortura.Am mai vb pe mess, dar doar ca “buni amici”.De atunci el nu a mai deschis subiectul “noi”, doar mici si subtile apropouri.Il iubesc cu toata fiinta mea, iar el habar nu are,nici acum nu stie adevaratul motiv al schimbarii mele.A fost un moment cand vroiam sa i spun, dar cred ca e prea tarziu..nu vreau sa ma umilesc, dar nici sa il pierd…ce pot sa fac?Si daca nu mai vrea sa ne impacam?Daca nu mai simte nimic pentru mine?Aceste intrebari ma omoara…Mi-e atat de teama sa nu ma lovesc de un refuz…si daca este prea tarziu…sa incerc sa uit?Oare pot? Va rog ajutati-ma…ce credeti ca ar fi mai indicat? Va multumesc!

• 855 Salline // Dec 9, 2011 at 8:12 pm

  Am nevoie de un sfat

• 854 mariaR // Dec 9, 2011 at 7:13 pm

  Va multumesc foarte mult pentru raspuns si va doresc sarbatori fericite!

• 853 angelica // Dec 9, 2011 at 4:25 pm

  am si eu o problema in relatie,sau mai bine spus in viata mea, nu stiu ce se intampla cu mine deoarece uneori imi doresc sa plec departe sa nu mai am nici o legatura cu nimeni iar alte ori imi doresc sa am pe cineva alaturi sa ma iubeasca sa imi spuna vorbe dulci etc.dar mai am si o alta problema si asta cred ca este problema fiecarei persoane c aceea de a-ti face un drum in viata, eu imi doresc sa am un loc de munca nu tocmai potrivit vietii de cuplu iar iubitul ma impiedica in acest lucru si de aceea nu stiu ce sa fac sa imi indeplinesc visul sau sa fiu ,, fata de casa,, astept si eu un raspuns va multumesc pt intelegere.

• 852 Catalina Hetel // Dec 9, 2011 at 2:01 pm

  maria R, in acest moment, tu nu ai ce sa faci pentru a schimba ceva. Poti doar sa inveti ce nu vei face tu, ce iti doresti de la o relatie si ce nu iti doresi. Parintii tai sunt adulti si au propriile alegeri, in care tu nu ai cum sa intervii.

• 851 Catalina Hetel // Dec 9, 2011 at 1:57 pm

  flavia, gelozia inseamna ca nu esti alaturi de celalalt ci consideri ca celalalt iti apartine. Pe de alta parte, cand exista gelozie, apar si multe ganduri negative legate de relatia voastra. Incearca sa te concentrezi pe ce merge si sa construiesti o relatie egala.

• 850 radu andreea // Dec 5, 2011 at 4:29 pm

  va rog frumos sa imi raspundeti la ce am zis mai sus …va multumesc!

• 849 radu andreea // Dec 5, 2011 at 9:58 am

  va rog din suflet sa ma ajutati eu sunt in zodia balanta si trec de la o extrema la alta si sunt foarte pesimista si nu am deloc incredere in mn…problema mea este ceva psihic am un logodnic de 6 ani sunt cu el…si nu avem posibilitatea momentan de a ne casatori si de a ne muta impreuna….problema mea e ca a intrat monotonia in relatia noastra defapt mai bn zis problema sunt eu ….eu il iubesc si nu ma pot gandi la alt barbat decat la el….problema e ca atunci cand am avut o discutie mai aprinsa din cauza mea pt ca m-am saturat sa tot stau asa si sa nu pot forma o familie din cauza banilor..am clacat si m-ai tot timpu i-am spus ca daca nu afcem ceva o sa il parasesc….eu il iubesc si nu am sa il parasesc dar acuma din cauza celor spuse de mn el tot imi reproseaza ca am sa il parasesc iar eu una sunt terminata psihic ca daca nu se casatorste cu mn si nu formama o familie totu se va duce de rapa el spune sa am rabdare din pacate stau prost cu rabdarea si cu psihicu si de cand ne-am ciondanit asa parca sa rupt ceva si nu vreau sa il pierd simt si stiu ca il iubesc ..dar cand vad asa ca nu se poate face nimik parca simt ca se duce totu de rapa ..va rog ajutati-ma dati-mi un sfat stiu ca gandesc f prost si f pesimist …va rog ajutati-ma va mu;tumesc

• 848 radu andreea // Dec 5, 2011 at 9:44 am

  va rog din suflet sa ma ajutati eu sunt in zodia balanta si trec de la o extrema la alta si sunt foarte pesimista si nu am deloc incredere in mn…problema mea este ceva psihic am un logodnic de 6 ani sunt cu el…si nu avem posibilitatea momentan de a ne casatori si de a ne muta impreuna….problema mea e ca a intrat monotonia in relatia noastra defapt mai bn zis problema sunt eu ….eu il iubesc si nu ma pot gandi la alt barbat decat la el….problema e ca atunci cand am avut o discutie mai aprinsa din cauza mea pt ca m-am saturat sa tot stau asa si sa nu pot forma o familie din cauza banilor..am clacat si m-ai tot timpu i-am spus ca daca nu afcem ceva o sa il parasesc….eu il iubesc si nu am sa il parasesc dar acuma din cauza celor spuse de mn el tot imi reproseaza ca am sa il parasesc iar eu una sunt terminata psihic ca daca nu se casatorste cu mn si nu formama o familie totu se va duce de rapa el spune sa am rabdare din pacate stau prost cu rabdarea si cu psihicu si de cand ne-am ciondanit asa parca sa rupt ceva si nu vreau sa il pierd simt si stiu ca il iubesc ..dar cand vad asa ca nu se poate face nimik parca simt ca se duce totu de rapa ..va rog ajutati-ma dati-mi un sfat stiu ca gandesc f prost si f pesimist …va rog ajutati-ma va mu;tumesc

• 847 mariaR // Dec 1, 2011 at 7:27 pm

  Buna seara. in primul rand vreau sa va spun la multi ani ! as vreau si eu niste sfaturi de la dumneavostra. problemele mele sunt cu familia! parintii mei nu sunt divortati dar mama mea este in italia impreuna cu fratele meu iar eu in romania impreuna cu tata. ei nu se inteleg foarte bine. mama mea merge de mai bine de 10 ani in aceasta tara ca sa lucreze insa tatal meu are un serviciu stabil in tara. ei nu si-au mai vorbit de cateva luni pentru ca niciunul nu se suna, inainte mami il suna tot timpul dar la un moment dat el nu mai prea vorbea cu ea adica vorbea ea singura si ii raspundea greu la intrebari, cand a murit bunicul tatal tatalui meu nici macar nu a sunat-o ca sa o anunte. eu stiu cat de greu a dus-o mami cu tati cat timp ea statea acasa o tineau doar in certuri si uneori in batai si reprosuri cum ca ea nu lucreaza, practic o impingea de la spate s amearga si acum ca a mers o vorbeste de rau la toate neamurile si le spune la toti ca el are salar mare si ca nu trebuia sa mearga din tara, ca merge doar ca s-a saturat de familie si chestii de genul asta. ba chiar mai mult in vara fratele meu a venit acasa si si-a cumparat o masina. acasa aveam bani pe care i-a muncit mami in italia si i-a dat fratelui meu ca sa il ajute. acum i-a zis unei tusici ca el l-a ajutat ca sa isi cumpere masina cand el nici macar un ban nu a pus ca sa il ajute. nu stiu ce sa mai fac. nu imi doresc ca ei sa se impace, mi-as dori sa se desparta, dar sa se desparta fara cearta si sa isi vada fiecare de viata lui fara minciuni si denigrari sa accepta faptul ca si-au ratat casnicia dar ca viata merge inainte. nu stiu ce sa fac, va rog sa ma ajutati!

• 846 Flavia // Nov 29, 2011 at 3:04 pm

  As mai avea nevoie de un sfat. Ce as putea sa fac sa fiu mai putin posesiva si geloasa? Nu-mi place cand imi spune ca trebuie sa se intalneasca cu vreo fata pentru cine stie ce si stiu ca exagerez. Cum ma pot controla?

• 845 Inna // Nov 28, 2011 at 11:52 pm

  mersi de sfat fetelor!!!!!! darculmea….am mai auzit zilele astea ca cica sunt o proasta si il bat mereu la kap!!!! pfoaaaaa Doamne ce nebun eee!!!!! mai nascoceste si vorbe pe la spatele meu :((((

• 844 Flavia // Nov 28, 2011 at 4:41 pm

  Stiu ca e prematur ca ne-am gandit deja la asa ceva, dar am zis ca vrem amandoi ceva serios, o familie si cum el si-a facut casa acolo, trebuia sa fiu eu cea care pleaca. Bineinteles ca asta ramanea de vazut, pana atunci se pot intampla multe. Problema mea era ca m-am atasat foarte repede de el si am pus suflet si as fi vrut sa fac cumva sa intretin relatia “vie” chiar daca e la distanta.

• 843 carmen dinu // Nov 28, 2011 at 2:42 pm

  pentru inna ,

  Pe tine te-a deranjat ceva la tine ? Daca tu te simti bine cu tine si crezi ca tu ai dreptate mergi mai departe in acelasi fel al tau , daca te indoiesti de tine te poti schimba pentru tine .

• 842 carmen dinu // Nov 28, 2011 at 2:36 pm

  pentru flavia ,

  Urmatorul pas in relatia ta oare sa nu fie dorinta de al cunoaste pe celalalt mai intai personal ca dupa un timp sa mergi mai departe si sa te muti in alt oras ?

• 841 carmen dinu // Nov 28, 2011 at 2:32 pm

  pentru alex ,

  Ceva te-a facut sa crezi ca prietena ta te-a mintit insa pentru a ” o aduce inapoi ” poate ca ai nevoie de timp si multa rabdare sa ii poti sustine coorent ceea ce ai sa ii spui . In locul ei cum ai reactiona si ce ai astepta ca celalalt sa faca pentru a putea avea o discutie ?

• 840 Catalina Hetel // Nov 28, 2011 at 1:49 pm

  flavia, o relatia este un macanism viu. Daca merge, merge oricum. Daca e nevoie mereu de resuscitare, poate ca nu merita efortul. Pastreaza relatia dar gandeste-te la ce iti doresti tu cu adevarat sa faci pentru viitorul tau.

• 839 Catalina Hetel // Nov 28, 2011 at 1:47 pm

  alex, cred ca discutia cu ea ar trebui sa fie una matura, sa ii explici ce simti pentru ea si mai ales sa intelegi tu despre tine ce mecanism te-a impins sa actionezi astfel.

• 838 Catalina Hetel // Nov 28, 2011 at 1:46 pm

  inna, cine te iubeste ar trebui sa te iubeasca cu bune si cu rele. Daca tu stii cum esti atunci asta e cel mai important. Fii tu insati, simte-te bine, invata din greseli. Cine te merita iti e aproape chiar si cand gresesti.

• 837 Catalina Hetel // Nov 28, 2011 at 1:44 pm

  crisa24, tu poti sa incerci sa il oglindesti mereu pozitiv, incercand sa ii scot in evidenta calitatile. Dar in acelasi timp, toate acestea pot deveni un joc de-a “ba da si ba nu”. El este cel care trebuie sa realizeze care ii sunt mecanismele de autodistrugere si de autosabotare si sa scape de ele.

• 836 Catalina Hetel // Nov 28, 2011 at 1:42 pm

  nina, noi ne construim singuri niste scenarii mentale carora le suntem mereu fideli. Scenariul tau despre tine este acela ca gresesti, ca nu esti acceptata, ca oamenii rad de tine. Si practic asta si faci, iti construiesti faptic acest scenariu. Ca sa te schimbi, trebuie sa schimbi scenariul. Gandeste-te la tine ca la o persoana placuta, acceptata de ceilalti si mai ales de ea insasi. Si daca gresesti, poti rade de asta impreuna cu ceilalti. In fond cine nu greseste.

• 835 Flavia // Nov 28, 2011 at 1:01 pm

  Am nevoie de sfaturi pentru ca nu stiu ce sa fac si nu ma pot sfatui cu altcineva, am nevoie de o persoana neutra, cum sunteti dumneavoastra.
  Am o relatie la distanta de 5 saptamani, eu fiind din Cluj iar el din Brasov. Toate au fost bune si frumoase la inceput, iar dupa o luna am simtit o raceala din partea lui. L-am intrebat ce se intampla si mi-a spus ca nu s-a prea simtit in largul lui in ultimele zile si inainte de asta mi-a spus ca este destul de aiurea cu distanta, ca ii este greu si ca nu mai are vreun subiect sa vorbeasca cu mine, ca am vorbit de toate. Intr-adevar, cred ca am exagerat cu orele vorbite la telefon si pe internet, erau zile cand vorbeam ore intregi si treceam prin diferite subiecte.
  Vreau sa mai spun ca eu sunt in anul III la facultate si mi-a propus ca dupa ce termin, sa ma mut cu el la Brasov si sa fac acolo masterul. Toate ok pana aici, doar ca nu stiu cum sa fac sa tina relatia pana merg eu acolo, daca deja dupa o luna ma confrunt cu problema asta, pana atunci fiind inca vreo 8 luni.
  Ce as putea sa fac eu ca lucrurile intre noi sa mearga bine pana atunci?

• 834 alex // Nov 27, 2011 at 4:49 pm

  buna. ma numesc alex si de curand m-am certat cu prietena foarte rau. am facut cateva gafe mounmentale totul terminandu-se acuzand-o ca m-a mintit. am realizat prea tarziu ca ea de fapt spusese adevarul. am incercat sa o fac sa se intoarca la mine. dar ea a spus ca nu mai vrea sa ma mai vada. cand ne-am despartit ultima oara i se citea in privire ca ii pare rau ca plec. de cand ne-am certat nu mai sunt acelasi. am slabit 9 kg intr-o saptamana iar de mancare nici nu imi vine sa ma ating. tot timpul ma gandesc la ea. orice asi face numai ea este in mintea mea. parinti ei au zis sa o las mai moale o saptamana doua, cu promisiunea ca se v-a rezolva totul de la sine imi vine sa o sun si sa ii dau mesaje tot timpul. chiar nu mai stiu ce sa fac. Ajutor, va rog!

• 833 Inna // Nov 27, 2011 at 2:30 pm

  Buna) ma ajutati va rog si pe mine!!!!! M-am mutat intr`un cartier nou…si de la inceput am kam baut cu prietenii!!! Acum baiatulde care imi place nu vrea sa auda de mine, ca cica beau si nu am un comportament adecvat pt o domnisoara!!! Dar eu nu sunt asa!!!!De ce are parerea asta despre mine doar din cauza k mam distrat de citeva ori!!! Imi place de el la nebunie, iar el ma respinge…ce as putea face??? Deja nu vreau sa mai merg pe la kefurile la care sunt invitata!! M`am gindit sa las un timp sa treaca….ar ajuta asta la ceva??? Sau poate ar fi bn sa vb cu el sai explic ceva??? Nu ma stiu ce sa fac….dar nici nu vreau sa fac uun pas gresit……

• 832 crisa24 // Nov 25, 2011 at 10:37 pm

  Buna seara!
  cum pot sa il ajut pe prietenul meu plecat afara, fara pic de incredere in el, il afecteaza ca nu este apreciat la munca, cu toate ca stie ca este bun, este foarte complexat, se vede urat si zice ca nu este bun de nimic!
  Simt ca il pierd usor, usor si departarea ii agraveaza si mai mult starea.
  Ce sa fac sa il ajut?
  Multumesc anticipat.
  O seara buna!

• 831 nina // Nov 24, 2011 at 5:38 pm

  Buna ziua,anul acesta mi am schimbat locul de munca si ma confrunt cu o serie de probleme cu care nu m am confruntat niciodata.Lucrez in invatamant si anul acesta mi am schimbat scoala,mentionez ca anul trecut am fost la o scoala cu copii cu probleme pe care am reusit sa i stapanesc si chiar am fost incantata de primul meu an de invatamant.Anul acesta in schimb in aceasta scoala care este scoala buna, de la inceputul anului am avut probleme cu clasa a 8 a.Inceputul anului a fost dezastros pentru mine,am impresia ca nu sunt acceptata in colectivul de profesori si mai mult in ultimul timp le si dau motive sa ma respinga.De exemplu realizam un proiect impreuna,pentru finalizarea caruia ne intalnim de 2-3 ori pe saptamana.Eu de regula scriu afisele de care avem nevoie, de fiecare data cand sunt in colectiv fac greseli gramaticale mari,scriu materile in loc de materiile sau aceptat in loc de acceptat sau ma intimidez daca sunt pusa sa vorbesc in plen (mentinez ca aceste greseli nu le fac daca sunt acasa).As vrea sa stiu este o problema psihica si daca da cum o pot controla?Va multumesc.

• 830 andrada // Nov 22, 2011 at 6:02 pm

  Multumesc frumos pentru tot Catalina:-)

• 829 Catalina Hetel // Nov 22, 2011 at 2:09 pm

  andrada, atunci cand ti-a murit bunica, s-a intamplat ceva in mintea ta de copil, ai inteles intr-un anumi fel acest fapt de viata, firesc pana la urma. Poate ca te-ai simtit vinovata, poate ca nu ai inteles ce s-a intamplat si nimeni nu a avut rabdare sau curaj sa iti explice. Acum traiesti de fapt acelasi sentiment. Undeva in sufletul tau nu ai mai reusit sa accepti sa traiesti sau sa crezi ca meriti sa traiesti si forma prin care arati asta este ratarea permanenta. Daca ai reusi ceva ar insemna ca ai acceptat viata. Poti incerca sa “desfaci” aceste fire aparent complicate alaturi de un terapeut care sa te insoteasca sa descoperi ce s-a intamplat cu tine si ce ai inteles tu atunci.

• 828 Catalina Hetel // Nov 22, 2011 at 2:05 pm

  alina maria, tu ai nevoie de modele. Iesi in lume, citeste, cunoaste oameni. Ei sunt modelele tale si aceste modele nu le poti gasi in singuratate. Dar regula este sa te inconjori mereu de oameni pozitivi, care te apreciaza, te valorizeaza si care iubesc viata. Ocoleste-i pe negativisti si pe frustrati. Intelege-i dar nu ii crede.

• 827 andrada // Nov 22, 2011 at 12:46 am

  De la varsta de 6 ani, cand mi-a murit bunica(pe care o consideram cea mai importanta persoana din viata mea,o iubeam enorm) am crescut cu unicul gand ca tot ce e rau o sa se mi se intample si plangeam foarte des. Acum am 21 de ani si nu am reusit sa termin un an de facultate in trei cati au trecut de cand m-am inscris,din cauza neincrederii in mine ,mereu procastinam ,lasam invatatul in favoarea gandurilor mele asupra ceea ce s-ar intampla daca as fi *acolo* cu bunica mea. Simt ca niciodata nu am facut macar un singur lucru bun,mi-am dezamagit parintii,iar acum sunt atata de lasa incat ma gandesc ca ar fi bine daca nu as mai exista. Sunt pesimista si nu stiu cum sa revin la linia de plutire.

• 826 Alina-Maria // Nov 21, 2011 at 8:53 pm

  Da, este adevarat… dar uneori doar tu nu este deajuns. Uneori simti nevoia sa ai pe cineva aproape, si sa stii ca este mereu acolo langa tine, indiferent de ce si cum. Cu totii ajunge intr-o perioada in care ne punem intrebarea: ” Daca viata merita traita, sau nu?” De aceea avem nevoie de oameni care sa ne arate bucuriile si fericirea, binele! As vrea sa descopar mai repede raspunsurile la indoielile mele, sa scap de teama de a ma afirma… si de a incerca noul, fara sa ma mai gandesc la un esec. Vreau doar sa fiu eu, si sa pot sa fiu eu… langa cei care stiu cine sunt si ce sunt… Multumesc

• 825 Catalina Hetel // Nov 18, 2011 at 10:53 am

  alina maria, cred ca tu vorbesti despre teama. Esti in pragul unei schimbari a vietii tale, in pragul in care trebuie sa iei decizii si sa te confrunti cu ele. Este normal sa iti fie teama si este normal sa iti pui intrebari. Dar tu esti stapana si ghidul vietii tale si tu poti intotdeauna sa reusesti sa rezolvi problemele oricare ar fi ele.

• 824 carmen dinu // Nov 13, 2011 at 5:31 pm

  pentru gabriela ,

  Eu nu sunt de acord cu tine . Doar pentru ca ai trait o experienta , o relatia in care ai primit un refuz sa ii tratezi pe toti cu indiferenta ? Sa insemne ca pui prea mare pret pe o legatura care nu a meritat atentia ta sau poate nu ai inteles un refuz ? Doar pentru un om sa sacrifici tu personal o alta relatie in care se poate sa primesti si sa dai bucurie , intelegere etc ?

• 823 carmen dinu // Nov 13, 2011 at 5:27 pm

  pentru alina felicia ,

  Explicatiile fara inteles , au un inteles si mesajul lor se afla in relatia pe care o traiesti .

• 822 Alina-Maria // Nov 13, 2011 at 4:48 pm

  Buna ziua! Ma numesc Alina… Va rog spuneti-mi ce sa fac in legatura cu faptul ca am gandesc tot mai des la faptul ca o sa raman singura (pentru restul vietii), avand in vedere faptul ca nu gasesc persoane pe care sa le simt aproape, care sa stiu ca vor fi acolo pentru mine indieferent de ce si cum s-ar intampla. Simt ca nu-mi gasesc locul in lume, si incerc sa ma vizualizez tot mai des in viitor (la o facultate spre exemplu) dar nu reusesc… (am 18 ani si sunt ultimul an de liceu).

• 821 Catalina Hetel // Nov 13, 2011 at 1:02 pm

  gabriela, eu sunt de acord cu tine, doar ca noi oamenii nu facem intotdeauna “ce e bine”. forte din interiorul nostru ne conduc uneori exact in partea opusa decat cea pe care o simtim ca buna.

• 820 Catalina Hetel // Nov 13, 2011 at 1:01 pm

  alina felicia, cum ai ajuns aici….ce ai facut pentru a schimba ceva?

• 819 Gabriela // Nov 11, 2011 at 8:54 pm

  Cine e de acord cu mine:*?

• 818 Gabriela // Nov 11, 2011 at 8:53 pm

  Fetele…e valabil pentru toate de mai sus..am ajuns la concluzia k nu merita sa mai suferim pt ei…de acum ma jur ca o sa`l tratez cu indiferentza…Nu merita atentzia voastra…Lasatzii sa ne caute ei pe noi…nu va mai injositzi in fata lor baietii sant pe toate drumurile STOP SUFERINTEI DIN DRAGOSTE!!

• 817 alina felicia // Nov 10, 2011 at 3:28 pm

  nu mai stiu ce sa fac daca voi mai avea vreodata incredere in el…..prea multe datorii explicatii fara inteles nu ma parte de comunicare din partea lui uneori vb singura cum sa fac sa stiu sa.mi dau seama daca vom putea fi o familie in continuare adica 2 ca eu de una singura m.am saturat am nevoie de un sfat va rog

• 816 carmen dinu // Nov 8, 2011 at 5:09 pm

  pentru vika ,

  Cand provoci pe cineva e de preferat sa cunosti , sa intuiesti raspunsul . Cuvintele fara fapte nu sunt credibile si faptele duc in final la cuvinte . Poate e prea devreme sa auzi ce iti doresti daca el nu simte inca sa ” iti declare ” sentimentele lui pentru tine .

• 815 carmen dinu // Nov 8, 2011 at 5:00 pm

  pentru maria ,

  Unii oameni pot spune cuvinte adevarate , altii nu , unii se mai distreaza , altii sunt mai seriosi .. Altii iau cuvintele mai in gluma , mai in serios ..

• 814 carmen dinu // Nov 8, 2011 at 4:55 pm

  pentru anda ,

  Relatia ta de acum , destul de frumoasa si fericita sa insemne ca mai are pana sa devina o relatie care sa te faca sa nu te mai uiti inapoi ?

• 813 Catalina Hetel // Nov 8, 2011 at 2:02 pm

  mihaela, cred ca intotdeauna merita sa spui ce simti. Dar tu stii ceva despre viata lui, despre ce isi oreste,despre ce asteapta?

• 812 Catalina Hetel // Nov 8, 2011 at 2:01 pm

  anda, uneori pur si simplu nu putem accepta faptul ca am pierdut si ca viata merge inainte. Dar daca nu accepti pierderea, nu poti trai in prezent si nu iti poti construi un viitor ci traiesti un permanent trecut. Accepta ca ce a fost a fost si traieste-ti prezentul.

• 811 Catalina Hetel // Nov 8, 2011 at 2:00 pm

  maria, pentru canu costa nimic…pentru ca se pare ca “prinde”….

• 810 Catalina Hetel // Nov 8, 2011 at 1:59 pm

  aniela 25, trecutul ne pune in fata unor intamplari in urma carora noi interpretam viata. Prin prisma experientei tale, tu interpretezi ca in viata trebuie sa fii ranit si ca baietii sunt rai si ca in final tu vei suferi. Oare asta sa fie realitatea? Cred ca pana la urma totul tine de felul cum vrei tu sa vezi lucrurile, daca vrei sa vezi partea buna din oameni sau partea intunecata din ei. Este adevarat ca viata inseamna si pierdere si suferinta dar asta nu inseamna ca intreaga viata trebuie sa fie o suferinta. Incearca sa ai curajul sa te simti bine si sa vezi ce o sa fie apoi…

• 809 Catalina Hetel // Nov 8, 2011 at 1:55 pm

  vika, femeile sunt construite sa fie mai “vorbarete” sa aprecieze cuvantul si comunicarea verbala. In shimb barbatii sunt cei care actioneaza, care se exprima prin actiuni si nu prin cuvinte si care evaleaza mai degaraba ctivitatile decat cuvintele. Tu simti nevoia sa auzi cuvinte, lucru pe care poti sa il ceri, dar daca el iti transmite dovezi de dragoste prin actiunile lui atunci nu mai cauta cuvintele si considera ca deja ai primit raspunsul. Sau sa fie oare vorba despre nesiguranta, despre nevoia ta de a primi mereu confirmari?

• 808 mihaela // Nov 8, 2011 at 3:14 am

  stiu ca cam pare apsurd dar faza e ca de 4 ani deacum vorbesc cu el pe net,iar eu in acesti ami am o atractie fata de el nebuneasca(sau poate il iubesc)dar una e ca nu ii pot spune dspre sentimentele mele fata de el.imi este frica sa aud de la el ceva de genul(scuze dar eu iubesc pe altcineva ,tu imi esti doar prietena sau ma va ignora pe viitor shi isi va schimba parerea despre mine).nu stiu cum sa fac sa aflu ce simte el pentru mine.

• 807 anda // Nov 4, 2011 at 11:44 pm

  ma simt fff naspa nu stiu ce mi se intampla!fosta mea relatie de aku 2 ani nu o pot uita desi in prezent am o relatie destul de frumoasa si fericita!de curand am aflat ca fostul sa casatorit ma simt ff rau rau plang mereu si nu pot suporta ideea asta(desi nu cred k il mai iubesc)!ce se intampla ce pot face?multumesc

• 806 Maria // Nov 4, 2011 at 4:52 pm

  e ok..alegerea lui dar atunci de ce mai zice cuvintul te iubesc?

• 805 adriana // Nov 4, 2011 at 10:06 am

  Vă mulţumesc pentru răspuns ,voi încerca să fac tot posibilul să îmi iau fetiţă de la el,problema este că el are ajutorul părinţilor,al sorei sale iar eu nu sunt în ţară ceea ce face totul mai complicat ,familia mea are teamă de el şi fetiţă au pus-o în potriva mea spunându-i că eu am părăsit-o ,că nu o iubesc ,etc .Pot solicita în instanţă că fetiţă mea de 5 ani să fie văzută de un psiholog ?

• 804 aniela25 // Nov 2, 2011 at 8:42 pm

  nu vreau sa fiu ranit si pt acesta ma protejez izolindu ma de toti, si parca urindu-i pt aceasta

• 803 aniela25 // Nov 2, 2011 at 8:39 pm

  am o problema, simt uneori o ura fata de tot ce ma inconjoara, mai ales fata de oameni. poate e din cauza k ai mei s-au despartit cind eram mika si am fost doar cu mama,pe tata nici nu l-am cunoscut. imi este ff greu sa cred in oameni, mai ales in baieti. imi e frica sa incep vreo relatie cu vreun baiat, kiar daca in trecut am avut vreo citeva relatii.mereu gasesk defecte in baieti, motiv pt care nu pot incepe nici o relatie. ura pe care o am in interior poate nu mi permite acest lucru. ma uit la prietena mea se intilneshte cu un baiet doar pt k se simte bine cu el si ca el are grija de dinsa, dar oare asta e important intr-o relatie?din prima zi mi-a zis k el nu e frumos sau cv de genu dar ca nu o sa ramina tt viata singura.am prieteni baiti cu care ma simt bine dar nimik mai mult asta nu inseamna k trebuie sa am vreo relatie cu dinsii. ????iar baiatul care ma intereseaza nu l pot accepta deoarece imi e friga ca o sa ma raneasca, ca o sa ma atashez de prea tare.prietena mea imi zice ca oricum o sa suferi, adika fara asta nu e posibil, dar oare ce om normal merge direct spre suferinta doar pt citeva clipe de atentie??????sint foarte confuza.

• 802 carmen dinu // Nov 2, 2011 at 7:50 pm

  pentru maria ,

  Pe cine iubesti poate nu te iubeste si e alegerea lui sa ” simta ” asa . Si tu poti sa fii iubita si sa nu iubesti pe aceea persoana .

• 801 carmen dinu // Nov 2, 2011 at 7:47 pm

  pentru adriana ,

  Un avocat atent la detalii . poate folosi si internarile repetate ca drept de aparare al minorului si multe alte probe care pot ajuta la un proces ….

• 800 Nicoleta // Nov 2, 2011 at 7:25 pm

  Buna!am si eu nevoie de niste sfaturi. simt ca numai rezist,toata lumea ma acuza de ceva. plang si raspund.e mai bine sa le raspund sau sa tac si sa tin in mine?

• 799 Catalina Hetel // Nov 2, 2011 at 2:03 pm

  Maria, viata e compusa si din suferinta, si din pierdere. Fiecare experienta te invata ceva despre tine insati si te face ca data viitoare sa stii mai multe, sa fii mai pregatita.

• 798 Catalina Hetel // Nov 2, 2011 at 2:01 pm

  adriana, daca lucrurile stau in acest fel, daca intuitia ta spune ca copilul este in pericol, poti lua legatura cu Protectia copilului si sa ceri in regim de urgenta sa poti lua copilul de acolo, apoi vei actiona in justitie.

• 797 vika // Nov 2, 2011 at 12:17 am

  Buna. Am de fapt o preocupare, care pare a fi problema, cu toate ca nu sint sigura, din motivul asta am si decis sa scriu.
  Am o relatie stabila de 10 luni, cu un barbat extraordinar de tandru si atent, doar ca este ceva mai rezervat si inchis in sine, in schimb eu sint cea exploziva :))
  In tot acest rastimp, imi poate spune zilnic, ca-s frumoasa..etc…dar nu mi-a spus inca ca ma iubeste…….cu toate ca simt acest lucru prin fapte.
  Va dati seama ce inseamna acest lucru pentru o femeie care pina acum a auzit mereu declaratii de dragoste…. :))
  El a avut careva relatii ce au influentat rau asupra increderii in sex opus, astfel justific eu inactiunea lui.
  V-as ruga mult, sa-mi dati un sfat, ce-as putea face sa-l mai descatusez, poate sa-l provoc la o declaratie si in sfirsit sa stiu ca-s iubita nu doar prin fapte dar prin vorbe!!!

  Va multumesc anticipat, o zi buna

• 796 Maria // Oct 31, 2011 at 11:52 pm

  de ce mereu exista perioada in kare vrei pur si simplu sa dispari sa uiti de tot..?
  de ce se intimpla ka cel ce iubeste sa sufere ,iar cel iubit sa nu pretuiasca..

• 795 adriana // Oct 31, 2011 at 5:25 pm

  Încă o dată vă mulţumesc din suflet pentru atenţia dumneavoastră ,voi încerca să vă dau amănunte despre acest bărbat.Copilul se află la el şi Nu mă lasă să iau legatura cu ea de Nici un fel ,Nici telefonic ,mă ameninţă că mă omoară daca mă apropii de copilă şi mi-e teamă pentru ea.Părinţii lui îl ajută pentru faptul că acesta locuieşte cu ei .Am fost înşelată să îmi las copila în vacanţă în românia cand eram încă împreună ,odată ce fiica mea era în ţară cu părinţii lui a început să se poarte ciudat ,să mă urmărească,să caute prin casa dovezi că eu îl înşel ,ceea ce Nu s-a întâmplat niciodată,să Nu mă lase să muncesc ,să mă bată pe stradă şi să mă ameninţe că Nu îmi voi vede niciodată copilul .Este denunţat şi condamnat în Spania dar cu preţul să Nu îmi pot lua copilul de la el .Are idei ciudate despre viaţa ,Nu are prieteni,şi crede că este urmărit în TOT momentul,că i se ascultă telefoanele,că toată lumea este în potriva lui şi aşa pot continua la nesfârşit.Problema este că eu am aflat acum 2 zile că a fost internat la psihiatrie şi Nu ştiu cum să procedez cu un astfel de persoană teamă având de reacţia lui (am deschis proces să îmi iau copilul ) Vă mulţumesc mult .

• 794 adriana // Oct 31, 2011 at 9:58 am

  Vă mulţumesc din suflet pentru răspuns.Problema este că avea bărbat este violent şi a avut intenţii de sinucidere .Psihoză discordanta Nu înseamnă schizofrenie ? Istorialul medical îl am de la psihiatrul care l-a tratat ,iar din anul 2009 şi până în 2011 a fost internat de 5ori .vă mulţumesc

• 793 carmen dinu // Oct 30, 2011 at 9:22 pm

  pentru adriana ,

  Diagnosticul a fost pus si stabilit de un psihiatru si tot el cunoaste detalii privind evolutia persoanei si capacitatea de a avea grija de un copil . Indoiala de a avea puterea psihica pentru a i se incredinta un minor o au toti din jurul acestei persoane ? Fara a avea aceste tulburari este o persoana care poate si doreste .. ? Poate sunt si alte solutii …

• 792 carmen dinu // Oct 30, 2011 at 9:14 pm

  pentru andreea ,

  Tu iubesti un baiat , el are o relatie cu o alta fata si pentru a fi tu impreuna cu acest baiat , e nevoie sa faci tu ceva ? Baiatul a ales o relatie si poate ar fi ” nevoie ” ca tot el sa stie clar cu cine merge mai departe si in alegerea asta poti sa fii tu sau nu .

• 791 carmen dinu // Oct 30, 2011 at 9:09 pm

  pentru gabriela ,

  Poti sa astepti sa se schimbe doar ca sa te poti convinge ca nimeni nu poate sa schimbe pe altcineva . Indiferent daca o relatie dureaza mai mult sau mai putin de 3 ani si se dezvolta asa cum descrii tu , relatia ta , nu are motive sa mearga mai departe sau are motive , numai daca tu accepti …

Lasa un comentariu